De la începutul sec. 19, timp de 200 de ani, în terapeutică există două categorii de medicamente, alopate şi homeopate. Eficacitatea şi utilitatea ambelor este bine demonstrată. Totuşi ponderea lor în practica terapeutică este mult diferită, medicamentul alopat având aproape exclusivitatea. Ca medic şi farmacist, practician alopat şi homeopat, profesor de farmacologie, mi-am propus să cercetez „fenomenul medicament”. încă de la început am făcut observaţia că medicamentul se află în centrul, atât al alopatiei cât şi al homeopatiei. Că aceste practici terapeutice nu pot exista fără utilizarea medicamentului. Mai mult, definiţia conceptului de medicament este aceeaşi, pentru ambele categorii de medicamente. în această situaţie, este clar că există un singur medicament, cu două forme concrete. întrucât ştiinţa medicamentului alopat este Farmacologia, aceeaşi ştiinţă este şi a medicamentului homeopat. Există deci o singură Farmacologie cu două ramuri, alopată şi homeopată. Faptul este confirmat de legea fundamentală a Farmacologiei care este aceeaşi pentru ambele ramuri.
Pornind de la aceste concepte, am elaborat şi publicat „Farmacologia homeopată generală”, în limba română şi în limba engleză. Se află sub tipar versiunea în franceză. în anul 2009 am elaborat şi publicat primul volum din partea specială „Farmacologia homeopată. Volumul II. Aparatul respirator”. Sper să urmeze şi celelalte capitole din partea specială.
Concluziile legate de această temă sunt multe şi importante. Ele rezultă dintr-o amplă analiză a „fenomenului medicament”, pe care am făcut-o într-un eseu intitulat „Medicamentul în sec. al XXI-lea” (2). Considerând că argumentele, concluziile şi propunerile din eseu sunt de cel mai larg intens, am hotărât să public eseul în cartea „Memomed 2010”. Şi, pentru a trece la traducerea în viaţă a concluziilor, am făcut şi un alt început, elaborând un „Index farmacoterapic homeopat”, pe care l-am inclus în „Ghidul farmacoterapic 2010”.
Sper ca ideile şi argumentele cuprinse în materialele menţionate, să convingă cât mai mulţi colegi, medici şi farmacişti, că este timpul ca, în „fenomenul medicament” să înceapă o nouă eră, care ar putea aduce îmbunătăţiri substanţiale ale terapeuticii.