în mai 1943, Antoine de Saint-Exupéry, într-un tren care îl duce de la Oran la Alger, întâlneşte o tânără femeie de douăzeci şi trei de ani, originară din regiunea estică a Franţei, căsătorită şi locuind la Oran, ofiţer şi sanitar pentru Crucea Roşie. Se îndrăgosteşte pe dată de ea şi o frecventează în cursul ultimului an al vieĺii lui. Cele câteva scrisori regăsite pe care i le adresează dezvăluie legătura care uneşte personajul Micului prinţ de autorul său şi latura singulară a desenului în exprimarea sentimentelor. Aşa sunt basmele. Te trezeşti într-o bună dimineaţă. Spui: Nu era decât un basm... Zâmbeşti de tine însuţi. Dar în fond nu prea zâmbeşti. Ştii bine că basmele sunt singurul adevăr al vieţii. Antoine de Saint-Exupéry