Ne-am obisnuit atit de mult cu cinematografia incit ea a ajuns un referent pentru viata noastra cotidiana: sarutam precum Clark Gable in Gone With The Wind, cind ne gindim la o crima ne întoarcem la scena dusului din Psycho, sau la cutitul pentru spart gheata din Basic Instinct, cind visam o masa imbelsugata zburam spre bucatele din Le Festin de Babette si, de multe ori, dupa ce ne certam cu cineva realizam ca ne-am aprins precum Robert de Niro in Raging Bull.
Estetica Filmului raspunde unei suite de intrebari prin care putem intelege cum, in timpul unei vizionari, cinematografia reuseste atit de bine s? ne emotioneze, sa ne transforme: Ce este un film? Cum izbuteste filmul sa spuna ceva si ce spune in fapt? A dezvoltat cinematografia o rostire a ei, diferita de oricare alta rostire artistica? Cui se adreseaza cinematografia si ce relatie dezvolta cu publicul sau? Pentru a raspunde acestor interogatii, autorii analizeaza notiunea de film, o reprezentare vizuala si sonora, discuta problema montajului si modalitatile de manipulare prin montaj, vorbesc despre relatia dintre film si realitate, prezinta o istorie a limbajului cinematografic, ofera repere privind analiza textuala a unui film si ofera o imagine a felului in care filmul isi prelucreaza spectatorul.
„De la simpla iluzie de miscare la complexa gama a emotiilor, trecind prin fenomene psihologice precum atentia sau memoria, intreaga cinematografie este conceputa pentru a se adresa mintii umane mimind mecanismele acesteia: psihologic vorbind, filmul nu exista nici pe pelicula, nici pe ecran, ci numai in minte, care ii da realitatea sa.” (Estetica Filmului, p. 172)